Me, Myself and … I

As incepe cu un vers dintr-o melodie “wtf” pentru a exprima exact ceea ce simt in acest moment… dezamagire. Mi se intampla tot mai des sa intalnesc oameni fara “coloana vertebrala”, oameni dispusi a fi indoctrinati pentru a-si urmari propriile interese, oameni fara opinii personale intrucat in ziua de azi, opiniile personale iti pot aduce mari prejudicii… mai bine uitam de ele, de ce nu?! sa o facem de dragul democratiei asa cum o intelege fiecare dintre noi. Sunt momente in viata mea in care as vrea sa “urlu” din adancul gandurilor mele, dar mi-a fost “sugerat” sa ma las “dresata” intrucat ar fi in interesul meu daca as mai prinde cate un os… Stau si ma intreb deseori care este limita umana, pana unde putem excela cu prostia, cu pupincurismul, cu puterea de a intimida “oile” pentru a deveni o turma…. Am invatat in ultimile luni, ca atunci cand te afli intr-o situatie de stres maxim, de razvratire,  prima idee care iti incolteste in minte trebuie sa o abandonezi, intrucat e cea mai proasta… asa ca rezultatul e un esec garantat. Cred  si confirm zi de zi ca traim subjugati de prostie, intr- o lume in care principiile nu mai nicio valoare , inconjurati de persoane fara simtul moralitatii si care afiseaza un comportament inestetic, total lipsit de etica profesionala, daunatori a valorilor in care credem, distrugatori a idealurilor pe care vrem sa le atingem etc. Daca … nu ne-ar mai pasa, daca … am inceta sa mai luptam… am avea alta optiune? O persoana foarte apropiata imi aminteste zi de zi ca asta e realitatea in care traim, o lume cu care trebuie sa tii pasul nu sa mergi contra ei intrucat nu iti foloseste la nimic sa fii mereu obosit psihic, ceea ce trebuie sa faci e sa amortizezi socurile pe care le primesti si sa iti continui drumul invatand di obstacolele pe care le-ai depasit sau nu… intotdeauna sa gasesti o solutie la orice problema. Tind sa cred ca unora le place sa culeaga firmiturile presarate, daca asta demostreaza in ochii celor care le arunca ca esti  statornic si te bucuri de fiecare data cand iti mai lasa una… si inca una si tot asa la infinit. Pana unde pot merge oameni, care este limita lor inainte de a cadea in dizgratie, inainte de a cadea in mocirla propriilor argumente pentru care fac acest lucru… Prostia e molipsitoare, pupincurismul e la moda, principiile sunt “a fost odata” iar valorile au devenit “sosete de schimb” asa au devenit si persoanele care le poarta… si cam atat. Sincer, ce a mai ramas de spus…. poate se vor gasi leacuri care vor trata prostia si vor calca uni peste altii incercand sa ajunga fiecare primul, si asta ar fi cu adevarat o realizare de apreciat. Sa inchei cu o nota pozitiva…citez: “Prostia e o suferinta nedureroasa a inteligentei.”Emil Cioran